Se zice despre avva Marcu Egipteanul că a petrecut 30 de ani neieșind din chilia lui. Și avea obicei preotul de venea și făcea Sfânta Liturghie. Iar diavolul, văzând răbdarea bătrânului cea îmbunătățită, a meșteșugit să‑l ispitească cu osândirea. Deci, a făcut pe oarecare ce era îndrăcit să meargă la bătrânul pentru blagoslovenie, iar cel îndrăcit mai înainte de tot cuvântul striga către bătrân: „Preotul tău are miros de păcat, nu‑l mai lăsa să intre la tine!”. Iar insuflatul de Dumnezeu bătrân a zis către el: „Fiule, toți leapădă necurățenia afară, iar tu ai adus‑o la mine. Dar scris este: «Nu judecați, ca să nu fiți judecați» (Mt. 7, 1). Însă, deși este păcătos, Domnul îl va mântui pe el, căci scris este: «Și vă rugați unul pentru altul, ca să vă vindecați» (Iacob 5, 16); «Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura» (Mt. 7, 2)”.

Vedem aici rezultatul statorniciei în nevoință – cei 30 de ani petrecuți în chilie; stăruința în rugăciune, astfel că unul dintre slujitorii altarului venea la el pentru a săvârși Sfânta Liturghie; împărtășirea continuă cu Sfintele Taine – nevoințe și binecuvântări care duc la înfrânarea minții sau neprimirea glasului străin de a vedea căderile aproapelui, iar descoperirile pe care Dumnezeu le face arată importanța Euharistiei în lupta nevoințelor duhovnicești, atunci când ne înfrânăm de la a judeca, și dragostea cu care trebuie să primim întotdeauna pe cei din jurul nostru.

Părintele Sofronie Saharov îi spunea unuia dintre ucenici: „Este foarte simplu,dacă vă gândiți că realitatea are o anumită mărime / măsură și dumneavoastră cunoașteți doar o parte, prin urmare nu aveți dreptul să judecați ceea ce nu știți. Și apoi, gândiți‑vă la Sfântul Apostol Petru. Când doriți să judecați și să osândiți pe cineva să vă gândiți: «Sunt eu mai mare decât Apostolul Petru?» – pentru că și Apostolul Petru a căzut. Și spunea, dacă cineva vă invită să judecați pe cineva, să vă gândiți în mintea dumneavoastră că nu sunteți Dumnezeu, prin urmare nu aveți acest drept”. Și, după cum știm, „nimic nu Îl mânie mai mult pe Dumnezeu, nimic nu îl îndepărtează pe om de Acesta și nu îl duce la părăsire precum o fac cuvintele rele, judecarea și defăimarea aproapelui”, ne spune Avva Dorotei.

Și după cuvântul acesta, făcând avva Marcu rugăciune, a gonit dracul din om și l‑a slobozit sănătos. Iar după ce a venit preotul după obicei, l‑a primit bătrânul cu bucurie. Bunul Dumnezeu, văzând nerăutatea bătrânului, i‑a arătat lui semn, căci atunci când voia preotul să stea înaintea Sfintei Mese, precum bătrânul ne‑a povestit, a văzut îngerul lui Dumnezeu pogorându‑se din cer și punând mâna lui pe capul preotului și preotul s‑a făcut ca un stâlp de foc. Iar el, mirându‑se pentru vedere, a auzit glas zicând către el: „Omule, ce te‑ai mirat pentru lucrul acesta? Căci dacă împăratul cel pământesc nu va lăsa pe slujbașii săi să stea înaintea lui întinați, decât numai cu slavă multă, cu cât mai mult puterea cea dumnezeiască nu va curăți pe slujitorii Sfintelor Taine, când stau înaintea slavei celei cerești? Iar viteazul și nevoitorul lui Hristos, Marcu Egipteanul, mare făcându‑se, s‑a învrednicit darului acestuia, pentru că n‑a osândit pe cleric” (Patericul, ediția a II‑a revizuită, Editura Reîntregirea, Alba‑Iulia, 2004, p. 162).

Nejudecarea are urmări miraculoase asupra păcătosului. Ea are atâta putere, încât chiar cred că acele cuvinte, „oricâte veți dezlega pe pământ vor fi dezlegate și în ceruri”, nu se referă doar la preoția sacramentală, ci și la tot omul sfințit de Duhul Sfânt. Puterea celui care nu judecă este atât de mare, încât, cu adevărat, păcatele pe care le iartă el aproapelui le iartă și Dumnezeu. Aceasta este comoara Duhului Sfânt despre care Sfântul Serafim de la Sarov spunea: „Agonisește duhul blândeții și în jurul tău se vor mântui mii”. Ceea ce înseamnã cã Dumnezeu, pentru rugăciunile unui astfel de om, care iartă pe toți, iartă păcatele păcătosului și îi dă chip de pocăință (Ierodiacon Savatie Baștovoi, În căutarea aproapelui pierdut, Editura Marineasa, Timișoara, 2002, p. 11).