Autonomia bisericească din perspectiva clarificărilore aduse de documentul Sfântului și Marelui Sinod

publicat in Canonica pe 10 Iulie 2017, 05:21

Instituţia autonomiei este prezentă în viaţa comunităţilor creştine încă din perioa­da apostolică. Deplina responsabilitate a Bisericilor locale, subliniată încă din Fap­tele Apostolilor, epistolele şi scrierile apostolice, a fost întotdeauna pusă în legă­tură cu principiul coresponsabilităţii în întregul corp eclezial1. Astfel, autonomia a fost încadrată în sinodalitate, iar sinodalitatea a consolidat autonomia2.

În secolele IV-V,punând în valoare organizarea politică a imperiului, Biserica a structurat un sistem mitropolitan, conferindu-i acestuia toate elementele de autonomie3american dating sites for marriagelaws on dating a minor in canada. Pentru mai multe detalii privind conceptul de autonomie bisericească, vezi Liviu Stan, „Despre au­tonomia bisericească”, în Studii Teologice, 10/1958, pp. 376-393.

https://apostolia.eu/index.php/introvert-dating-uk/. Un studiu important pe această temă, care analizează şi raportul dintre autonomie şi autoritate jurisdicţională, este cel al lui J. H. Erickson, „Common Comprehension of Christians Concerning Autonomy and Central Power in the Church in View of Orthodox Theology”, în Kanon, 4/1980, pp. 100-112.
https://apostolia.eu/index.php/korea-dating-app/. C. Vogel, „Communion et Eglise locale aux premiers siecles. Primaute et synodalite durant la periode anteniceenne”, în L’Annee canonique, 25/1981, pp. 170-171.
4. Pr. Prof. L. Stan, „Despre autocefalie”, 388.