Despre simplitate

publicat in Cuvântul episcopului Timotei pe 1 Noiembrie 2015, 21:45

Trei dintre caracteristicile prin­cipale ale lui Dumnezeu sunt iubirea, smerenia și simplitatea. Doar un Dumnezeu Care este iubire, Care se manifestă smerit și cu simplita­te putea să rânduiască așa încât Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos, să Se în­trupeze și să Se nască dintr-o fecioară care, prin simplitate și felul ei discret de a fi, a primit binecuvântare cerească. Bi­necuvântarea lui Dumnezeu se revarsă asupra omului atunci când acesta trăieș­te simplu, în normalitate. Normalitatea omului este viețuirea în comuniune cu Dumnezeu, adică starea de sfințenie. Un părinte din Pateric a spus: „Simplitatea naturală devine sfințenie în mod natu­ral”. Din păcate, datorită faptului că nu ne încredințăm voii lui Dumnezeu și nu mergem pe căile arătate nouă de Dom­nul, considerându-le ca fiind „încurca­te”, cei mai mulți dintre noi complicăm lucrurile și, odată cu ele, ne complicăm și viața.

Sociologul Ernest Bernea, fost deți­nut politic în perioada comunistă, dă ca exemplu de simplitate copiii. Iată ce spu­ne el: „Copilul este o făptură biblică originară. Copilul este o făptură a vieții ne­întinate, este o floare deschisă luminii, este un îndemn la simplitate și frumu­sețe. În el vorbește frântura de cer dată omului odată cu începutul”1. Copiii sunt frumoși tocmai datorită simplității lor și ușurinței de a privi și gândi lucrurile fără a le complica. Poate acesta este și motivul pentru care Mântuitorul nos­tru Iisus Hristos ne atrage atenția asu­pra faptului că, dacă nu vom fi precum pruncii, nu vom intra în Împărăția Cerurilor.

Lev Nicolaevici Tolstoi spunea că „simplitatea este condiția principală a frumuseții morale”, iar „sfântul închiso­rilor”, Valeriu Gafencu, închis fiind la Aiud, îndemna: „Trăiți viața simplă și nu uitați: esențialul în viață este curățenia sufle­tească și trupească”2. Frumu­sețea morală, curăția sufle­tească și chiar cea trupească își au izvorul în simplitate, iar aceasta are ca sursă smerenia lui Hristos, pentru care s-a rugat necontenit Sfântul Siluan Athonitul. Omul este o ființă duhovnicească și se îm­plinește doar atunci când ca­ută și găsește cele duhovni­cești. Dacă scopul omului nu este dobândirea Duhului Sfânt și cunoașterea lui Dum­nezeu, acesta nu-și poate găsi liniștea și nimic nu-l va odih­ni. Neîmplinirea duhovni­cească îl face pe om irascibil, nerăbdător, ducându-l până la deznădejde.

Închei aceste gânduri cu îndemnul Sfântului Paisie Aghioritul: „Simplificați-vă viața ca să se îndepărte­ze stresul.”

† Episcopul Timotei al Spaniei si Portugaliei

Note:

  1. Ernest Bernea, Îndemn la simplitate,Editura Anastasia, 1995, pp. 108-109.
  2. Valeriu Gafencu, Calea spre fericire,Editura Agaton, Făgăraș, 2006, p. 17.